Thursday, November 12, 2009

Din nou.

Azi iar am ars oul prajit. O fac de fiecare data in diminetile agitate cand alerg desculta prin incaperi goale. Devine barbar pentru stomacul meu dar si o obisnuinta.

M-am trezit ciufulita ca de obicei. Nici un ceai aromat nu-mi mai sterge ranjetul morocanos. Prea tarziu. As fi rasfoit o carte dar ma tem ca activitatile cotidiene din zilele posomorate de toamna isi urmeaza cursul firesc. Si iar imi suflu nasul. De data asta usor discret. Ma impiedic de sireturile superficial stranse si ma pierd in multime.

La serviciu aceeasi monotonie. Aceleasi fete fortat entuziasmate ca adora cafeaua matinala si rapoartele trecute de data predarii. Ma straduiesc sa trec neobservata, fac bilantul sticlelor de apa baute la sfarsitul zilei si imi arcuiesc pozitia asemeni prizonierilor din temnitele Venetiei. Dar, nu reusesc. Sigur se mai gaseste careva sa sune nedumerit de platile efectuate din ultima saptamana sau sa-ti povesteasca timid de o noua cunostinta comuna. Totul se condimenteaza cand ajungi sa porti discutii in contradictoriu cu diferite persoane. Inchizi furios telefonul si speri ca si ei s-au trezit cu fata botita de dimineata. Apoi te refugiezi intr-o cana de grasime saturata: ciocolata calda.

Partea surprinzatoare vine la scoala cand nu-mi pot stapanii ochii sa nu cada in visare. Si te gandesti emfatic la ziua care tocmai o inchei dramatic. Nimic imprevizibil. Dar ma abtin si ma hotarasc sa accept propunerea unui coleg de a-mi cumpara un burrito si sa-mi povesteasca cum a fost in Africa de Sud.

5 comments:

Unknown said...

hey chiar imi place cum scrii :) (un talent nedescoperit). si apropo si eu vreau sa ma intalnesc cu prietenu care povesteste de africa:))

Anonymous said...

Suna frumos "desfasuratorul" zilei descrise de tine. Mai ales ca ne "regasim" multi in scenariul prezentat. Rapoarte "de predat", care trebuiau de fapt sa fie "predate", oameni cu care discuti in contradictoriu,...doar ca eu nu ard ouale, m-am specializat! :)

cristina said...

stii sa faci si oua benedict?
you're a hero!

Gabitza said...

Trist, dar ai descris minunat o zi obisnuita pentru multi...tineri sau nu. Oul nu il ard nici eu :). Secretul este sa-l supraveghezi indeaproape ;). Remediul pentru fiecare zi de monotonie este, pentru mine, sa stii ca ai facut macar 1 singur lucru care sa-ti fi facut placere sau sa te faca sa zambesti in acea zi. :)

Anonymous said...

chiar nici ceaiul meu nu e bun?...